coasăsubstantiv
coa-să
Definiții
substantiv feminin
1Unealtă agricolă formată dintr-o lamă lungă și curbată, montată pe un cozoroc, folosită pentru tăierea ierbii sau a cerealelor.
„Bunicul mergea dimineața la câmp cu coasa pe umăr."
substantiv feminin
2Păr lung și împletit al unei femei.
„Fata avea o coasă lungă și împletită."
Gramatică
La plural, articulat: coasele. Formează pluralul cu desinența -e.
Expresii și locuțiuni
a da cu coasa — a cosi iarba sau cerealele cu coasa
a-și lega coasa — a se pregăti de lucru sau a termina o treabă
Etimologie
Din latină *cosacĕa, derivat din cos (piatră de ascuțit) sau din latină *cossica.
Se scrie corect: Se scrie cu 'oa' și cu 's' simplu, nu 'coasă' cu 'ss' sau 'coasă' cu 'z'.