clătitadjectiv
clă-tit
Definiții
adjectiv
1Spălat ușor cu apă, pentru a îndepărta impuritățile sau resturile.
„Salata a fost bine clătită înainte de a fi pusă în farfurie."
adjectiv
2În forma de clătită, referitor la aluat subțire și rotund, prăjit în tigaie.
„Am mâncat un aluat clătit cu dulceață."
Gramatică
Participiu trecut al verbului a clăti. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Antonime
murdăritnepurificat
Expresii și locuțiuni
a fi clătit la cap — a fi nebun, a nu fi în toate mințile (regionalism)
Etimologie
Din verbul a clăti, de origine slavă (clatiti), cu sensul de a mișca, a scutura în apă.
Se scrie corect: Se scrie cu ă, nu cu â: clătit, nu clâtit. Atenție la diacritice: clătit.