ciutăsubstantiv
ciu-tă
Definiții
substantiv feminin
1Femela cerbului (sau a căprioarei), fără coarne.
„În pădure am văzut o ciută care păștea liniștită."
substantiv feminin
2Femeie sau fată cu părul scurt și des, adesea tuns scurt (sens figurat, familiar).
„La petrecere, o ciută cu părul vopsit dansa veselă."
Gramatică
Articol nehotărât: o ciută. Plural: ciute. La genitiv-dativ: ciutei.
Sinonime
cerboaicăcăprioarămățioară (regional)
Antonime
cerbbărbat (în sens figurat)
Expresii și locuțiuni
a fi ciută — a fi tunsă scurt (despre femei)
Etimologie
Din slavă veche *ljuta? Sau din latină *clutia? De fapt, etimologie incertă, probabil de origine autohtonă sau slavă.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ci' la început, nu 'ciu' cu 'i' scurt. Atenție la diacritice: ciută, nu ciuta.