ciorovăiverb
cio-ro-văi
Definiții
verb
1a se certa cu cineva, de obicei pe un ton ridicat și pentru lucruri mărunte; a se ciondăni
„Nu mai ciorovăiți atâta pentru jucării!"
Gramatică
verb de conjugarea a IV-a, reflexiv (a se ciorovăi) și nereflexiv; forme: eu mă ciorovăiesc, tu te ciorovăiești, el se ciorovăiește; participiu: ciorovăit
Sinonime
a se ciondănia se certaa se încăiera verbala se sfădi
Antonime
a se împăcaa se înțelege
Expresii și locuțiuni
a se ciorovăi ca la ușa cortului — a se certa zgomotos și fără rost
Etimologie
din slavă sau bulgară, probabil de la 'čarovati' (a se certa)
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 'v', nu 'ciorovăi' cu 'â' la final; atenție la diacritice: 'ă' și 'â'.