ciobansubstantiv
cio-ban
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care păzește și îngrijește oile, ducându-le la păscut; păstor de oi.
„Ciobanul și-a strâns turma la apus, coborând-o de pe munte."
substantiv masculin
2Câine ciobănesc (în limbaj popular, uneori folosit pentru câinele care ajută la păzirea oilor).
„Ciobanul lătra la lupi ca să-și apere oile."
Gramatică
Se folosește și forma feminină 'ciobăniță' (rar). La plural, articulat: 'ciobanii'.
Sinonime
păstoroiermioriticpăcurar
Expresii și locuțiuni
a trăi ca un cioban — a trăi simplu, departe de civilizație, în natură
Etimologie
Din turcă 'çoban', care provine din persană 'çupan'.
Se scrie corect: Se scrie 'cioban', nu 'ciopan' sau 'cioban' cu 'c' simplu (greșit: 'cioban' este corect; atenție la 'ci' și 'oa' – nu 'cioaban').