cimentsubstantiv
ci-ment
Definiții
substantiv neutru
1Material de construcție sub formă de pulbere fină, care amestecat cu apă și nisip sau pietriș formează betonul, folosit la zidărie și la diverse lucrări de construcție.
„Muncitorii au turnat ciment pentru fundația casei."
substantiv neutru
2Substanță folosită pentru lipirea sau umplerea unor spații, având rol de întărire și fixare.
„Dentistul a folosit un ciment special pentru plomba dentară."
Gramatică
Este un substantiv neutru, cu pluralul 'cimenturi' (rar folosit, de obicei la singular).
Expresii și locuțiuni
a pune ciment la relații — a întări sau a consolida o relație, o prietenie
Etimologie
Din franceză 'ciment', care provine din latină 'caementum' (piatră de construcție).
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' la început, nu 'țiment' sau 'siment'. Atenție la diftongul 'ie' din silaba a doua.