cercetătorsubstantiv
cer-ce-tă-tor
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care se ocupă cu cercetarea științifică, care studiază și investighează într-un anumit domeniu pentru a descoperi noi cunoștințe.
„Cercetătorul a petrecut ani întregi studiind comportamentul furnicilor."
substantiv masculin
2Persoană care investighează un fenomen, un caz sau o problemă pentru a afla adevărul.
„Cercetătorul a descoperit cauza accidentului."
Gramatică
Forma feminină: cercetătoare. Se folosește cu articol nehotărât: un cercetător, o cercetătoare.
Expresii și locuțiuni
cercetător științific — Persoană care lucrează în domeniul cercetării academice sau de laborator.
Etimologie
Din verbul a cerceta, care provine din latină 'circare' (a merge în jur), cu sufixul -tor.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 't': cercetător, nu 'cercetator'. Atenție la silaba 'tă'.