ceramicăsubstantiv
ce-ra-mi-că
Definiții
substantiv feminin
1Material dur și fragil obținut prin arderea argilei sau a altor substanțe minerale, folosit pentru obiecte casnice, de construcție sau artistice.
„Vaza din ceramică pictată manual este foarte frumoasă."
substantiv feminin
2Arta sau tehnica de a fabrica obiecte din lut ars.
„La școală am învățat despre ceramica antică grecească."
substantiv feminin
3Obiecte sau produse realizate din acest material, considerate colectiv.
„Muzeul expune ceramică tradițională românească."
Gramatică
Articolul nehotărât: o ceramică. La plural, articulat: ceramicile. Se folosește frecvent ca substantiv nearticulat.
Sinonime
olărielut arsporțelan (în anumite contexte)
Expresii și locuțiuni
ceramică fină — Ceramică de calitate superioară, cu granulație fină, folosită pentru obiecte decorative sau de uz casnic.
Etimologie
Din franceză céramique, care provine din grecescul keramikē (arta olarului), derivat din keramos (lut, argilă).
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 'e' (ce-), nu cu 'che'. Atenție la diacritice: 'ceramică' cu 'ă' final, nu 'ceramica' (fără accent).