ceaunsubstantiv
cea-un
Definiții
substantiv neutru
1Vas mare de metal (de obicei fontă) cu două toarte, folosit pentru gătit, mai ales la foc deschis sau în cuptor.
„Bunica a fiert sarmalele într-un ceaun mare pe sobă."
substantiv neutru
2Cantitate care încape într-un astfel de vas.
„A mâncat un ceaun întreg de mămăligă cu brânză."
Gramatică
Pluralul poate fi și 'ceaune' (variantă regională).
Expresii și locuțiuni
a fierbe în ceaun — a fi foarte cald, a se sufoca de căldură (adesea despre vreme)
Etimologie
Din turcă 'çaydan' sau 'çaydanlık', prin intermediul grecescului 'τσικάλι' (tsikali), cu sensul de vas de gătit.
Se scrie corect: Se scrie 'ceaun', cu 'ea' după 'c', nu 'ciun' sau 'ceun'.