ceațăsubstantiv
cea-ță
Definiții
substantiv feminin
1Fenomen atmosferic constând în acumularea de vapori de apă în apropierea solului, care reduce vizibilitatea.
„Dimineața, ceața acoperea întreaga vale."
substantiv feminin
2Stare de confuzie sau de neclaritate în gândire sau în percepție.
„După nopțile nedormite, mintea îi era învăluită în ceață."
Gramatică
Se folosește de obicei la singular; pluralul este rar și se referă la mai multe tipuri sau episoade de ceață.
Expresii și locuțiuni
a fi în ceață — a fi confuz, a nu înțelege clar
ceață deasă — ceață foarte densă, care reduce mult vizibilitatea
Etimologie
Din latină *caecia (derivat din caecus 'orb'), prin intermediul slavonului sau direct din latină.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ea' după 'c', nu 'ciață'. Atenție la diacritice: 'ceață' are ă la final.