1Tacâm sau obiect de formă tubulară în care se țin cartușele (muniția) pentru o armă de foc.
„Soldatul avea cartușiera plină cu muniție la centură."
substantiv feminin
2În mod curent, pungă sau săculeț cu mai multe compartimente, folosit pentru a păstra cartușe sau alte obiecte mici.
„Vânătorul și-a pus cartușele în cartușieră înainte de plecare."
Gramatică
Gen
feminin
Număr
singular
Plural
cartușiere
Articulat
cartușiera
Se declină ca un substantiv feminin cu articol nehotărât 'o cartușieră' și articol hotărât 'cartușiera'. Pluralul este 'cartușiere'.
Sinonime
tacâm de cartușepungă de cartușe
Etimologie
Din franceză 'cartouchière', derivat din 'cartouche' (cartuș).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' după 't', nu 'cartusiera' sau 'cartușiera' (forma articulată se scrie cu 'a' final). Atenție la diacritice: cartușieră, nu cartusiera.