cartelasubstantiv
car-te-la
Definiții
substantiv feminin
1Card sau tichet de dimensiuni mici, folosit pentru a plăti servicii (telefonie, transport) sau pentru a accesa anumite facilități.
„Am cumpărat o cartelă telefonică pentru a putea suna acasă."
substantiv feminin
2Învechit: foaie mică de hârtie cu date despre o persoană sau un obiect, folosită în fișiere.
„Bibliotecara a introdus cartela cu titlul cărții în catalog."
Gramatică
Articolul hotărât se formează cu sufixul -a, iar pluralul este regulat.
Expresii și locuțiuni
cartelă telefonică — card pentru telefonie mobilă sau publică
cartelă de reîncărcare — card folosit pentru a adăuga credit unui telefon
Etimologie
Din franceză cartelle, italiană cartella, sau direct din latină chartula (hârtie mică).
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 't', nu 'cartella' sau 'cartela' cu 'll'.