cârâit - definiție, sinonime, exemple

DEX › cârâit

cârâitsubstantiv

câ-râ-it

Definiții

substantiv neutru

1Sunetul scos de corbi sau de alte păsări, caracterizat prin strigăte aspre și sacadate.

„Cârâitul corbilor se auzea de departe în zori."

substantiv neutru

2Figurat: vorbire sau plângere supărătoare, repetată, de obicei nemulțumită.

„Nu mai suport cârâitul lui continuu despre teme."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

cârâituri

Articulat

cârâitul

Se folosește adesea ca substantiv verbal provenit de la verbul 'a cârâi'. Pluralul este rar folosit.

croncănitcârâialăcârâiturămormăit

tăcereliniște

a face cârâit — a se plânge sau a protesta în mod repetat și enervant

Formare onomatopeică, imitând sunetul corbului.

Se scrie corect: Se scrie cu â după c, nu cu î: cârâit, nu cîrîit.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.