1Blană prețioasă, de culoare neagră sau cărămizie, obținută de la oaia de caracul (rasă de oi din Asia Centrală), folosită pentru confecționarea de haine de lux.
„Paltonul bunicii era căptușit cu caracul."
substantiv masculin
2Rasă de oi originară din Asia Centrală, crescută pentru blana sa fină și ondulată.
„La fermă se cresc și oi de caracul."
Gramatică
Gen
neutru (pentru blană) / masculin (pentru oaie)
Număr
singular
Plural
caraculuri (pentru blană) / caraculi (pentru oi)
Articulat
caraculul
Cuvântul este invariabil ca formă la plural în anumite contexte; se folosește adesea ca substantiv nearticulat.
Sinonime
astracanblană de astrahan
Expresii și locuțiuni
oaie de caracul — rasă de oi cu blană fină, crescută pentru blănărie
Etimologie
Din franceză caracul, după numele orașului Karakul din Uzbekistan.
Se scrie corect: Se scrie caracul, nu caracul sau carakul; atenție la dublul 'a' și la finalul '-cul'.