carabină - definiție, sinonime, exemple

DEX › carabină

carabinăsubstantiv

ca-ra-bi-nă

Definiții

substantiv feminin

1Armă de foc portabilă, cu țeavă lungă și ghintuită, folosită în principal de militari sau pentru vânătoare.

„Vânătorul și-a încărcat carabina înainte de a porni la drum."

substantiv feminin

2Dispozitiv metalic de siguranță, în formă de inel cu arc, folosit la alpinism sau pentru a lega obiecte.

„Alpinistul a prins coarda de carabină pentru a fi în siguranță."

Gen

feminin

Număr

singular

Plural

carabine

Articulat

carabina

Articolul nehotărât: o carabină. Pluralul: carabine. La genitiv-dativ singular: carabinei.

pușcă armămuschetă

a trage cu carabina — a folosi arma pentru a împușca

Din franceză carabine, italiană carabina, probabil din arabă kharabīn (armă de foc).

Se scrie corect: Se scrie cu 'c' la început și cu 'ă' la final, nu 'carabină' cu 'i' în loc de 'ă'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.