capucinsubstantiv
ca-pu-cin
Definiții
substantiv masculin
1Călugăr catolic dintr-un ordin franciscan reformat, care poartă o glugă ascuțită (capușă).
„Capucinii trăiesc în mănăstiri și se dedică rugăciunii și predicii."
substantiv masculin
2Maimuță mică din America de Sud, cu păr deschis pe cap, asemănător unei glugi.
„La grădina zoologică am văzut un capucin care se cățăra agil printre crengi."
substantiv masculin
3Cafea cu lapte și frișcă, servită într-o ceașcă mare (după obiceiul călugărilor capucini).
„La cafenea am comandat un capucin cu scorțișoară."
Gramatică
La plural: capucini (substantiv). Pentru sensul de cafea, se folosește și forma 'cappuccino' (împrumut italian), dar 'capucin' este varianta românească acceptată.
Sinonime
călugăr franciscanmaimuță capucincappuccino
Expresii și locuțiuni
a fi ca un capucin — a fi modest, simplu, fără pretenții (referire la viața călugărilor capucini)
Etimologie
Din franceză 'capucin', italiană 'cappuccino', derivat din 'cappuccio' (glugă), referitor la gluga purtată de călugări.
Se scrie corect: Se scrie 'capucin', nu 'capucin' cu 'p' dublu sau 'cappucin'. Atenție la diferența față de 'cappuccino' (băutura).