canapeasubstantiv
ca-na-pea
Definiții
substantiv feminin
1Mobilă cu șezut moale și spătar, cu sau fără brațe, pe care pot sta sau se pot întinde una sau mai multe persoane.
„Ne-am așezat pe canapea să ne uităm la film."
substantiv feminin
2Piesă de mobilier tapițată, folosită adesea ca pat pentru oaspeți, în sufragerie sau living.
„Canapeaua din sufragerie se transformă în pat pentru musafiri."
Gramatică
La plural: canapele; articulat hotărât: canapeaua (singular), canapelele (plural).
Sinonime
divansufragerie (învechit)tapisotomană (pentru anumite tipuri)
Expresii și locuțiuni
a sta pe canapea — a fi leneș, a nu face nimic productiv
canapea extensibilă — canapea care se poate desface pentru a deveni pat
Etimologie
Din franceză canapé, care provine din latină canopeum (plasă de țânțari), prin greacă konopeion.
Se scrie corect: Se scrie canapea, cu 'a' după 'e' la final, nu 'canapeaua' în forma nearticulată. Greșeală frecventă: 'canapea' scris 'canapea' (corect) sau 'canapeaua' folosit incorect ca formă de bază.