camuflaverb
ca-mu-fla
Definiții
verb tranzitiv
1A ascunde sau a face invizibil ceva, folosind mijloace de camuflare (culori, materiale etc.), pentru a nu fi observat.
„Soldații au camuflat tancurile cu crengi și frunze."
verb reflexiv
2A se ascunde, a se face nevăzut, folosind diverse metode.
„Șopârla se camuflează în nisip pentru a scăpa de prădători."
verb tranzitiv (figurat)
3A ascunde intenții, sentimente sau adevăruri sub o aparență înșelătoare.
„El a încercat să-și camufleze dezamăgirea sub un zâmbet."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Conjugare: eu camuflez, tu camuflezi, el camuflează, noi camuflăm, voi camuflați, ei camuflează. Participiu: camuflat. Gerunziu: camuflând.
Expresii și locuțiuni
a se camufla în mulțime — a se ascunde printre oameni pentru a nu fi remarcat
Etimologie
Din franceză camoufler, care provine din italiană camouflare, de origine incertă, posibil legată de cuvântul francez vechi 'camouflet' (fum în față).
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 'm': camufla, nu 'camoflează'. Atenție la forma de persoana a III-a: 'el camuflează', nu 'camuflează' cu 'e' dublu.