cămilăsubstantiv
că-mi-lă
Definiții
substantiv feminin
1Mamifer mare, erbivor, cu una sau două cocoașe pe spate, folosit ca animal de povară și de călărie în deșerturi.
„Cămila traversează deșertul fără să bea apă zile întregi."
substantiv feminin
2Dispozitiv folosit pentru ridicarea și transportarea unor obiecte grele, format dintr-o platformă cu roți.
„Muncitorii au folosit o cămilă pentru a muta pianul."
Gramatică
Articolul nehotărât: o cămilă. Pluralul se formează regulat: cămile.
Sinonime
dromader (pentru cămila cu o cocoașă)bactriană (pentru cămila cu două cocoașe)
Expresii și locuțiuni
a înghiți cămila — a accepta ceva foarte greu de crezut sau de suportat
cămila și acul — referire la o zicală biblică despre imposibilitatea unui lucru
Etimologie
Din latină camelus, prin intermediul grecescului kamelos, de origine semitică.
Se scrie corect: Se scrie cu ă, nu cu â: cămilă, nu câmilă.