calamitatadjectiv
ca-la-mi-tat
Definiții
adjectiv
1Care a fost afectat de o calamitate (dezastru natural sau mare nenorocire); lovit de o catastrofă.
„Regiunea calamitată a primit ajutoare de urgență."
Gramatică
Adjectiv provenit din participiul verbului 'a calamita' (rar folosit). Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Etimologie
Din franceză 'calamité' sau latină 'calamitas' (dezastru, nenorocire).
Se scrie corect: Se scrie cu doi de 'a' după 'l' și cu un singur 't' la final: calamitat, nu 'calamitat' cu 'tt'.