butonieră - definiție, sinonime, exemple

DEX › butonieră

butonierăsubstantiv

bu-to-ni-e-ră

Definiții

substantiv feminin

1Deschizătură sau tăietură verticală la o haină, prin care se încheie nasturii; de asemenea, mica buchetă sau floare purtată în această deschizătură, la rever.

„La costumul lui, butoniera era cusută cu grijă, iar el purta o garoafă albă în ea."

substantiv feminin

2Piesă de metal sau de alt material, fixată pe o haină, care servește la încheierea nasturilor, având forma unei mici bucle sau a unui orificiu.

„Butoniera de la palton s-a rupt, așa că am dus haina la croitor."

Gramatică

Gen

feminin

Număr

singular

Plural

butoniere

Articulat

butoniera

Se declină ca un substantiv feminin cu articol nehotărât 'o butonieră'. Pluralul este regulat: butoniere. Atenție la accentuare: butoniéră (cu accent pe 'e').

Sinonime

nasturecheutoarebucleu

Expresii și locuțiuni

a purta o floare la butonieră — a avea o floare prinsă în butoniera hainei, ca semn de eleganță sau pentru o ocazie specială

Etimologie

Din franceză boutonnière, derivat din bouton (nasture), cu sufixul -ière.

Se scrie corect: Se scrie corect 'butonieră', cu 'o' și 'e' după 'i', nu 'butonieră' sau 'butoniară'. Atenție la plural: 'butoniere', nu 'butonieri'.

Vrei mai multe detalii? Întreabă profesorul AI despre „butonieră"

Nu înțelegi o temă? Întreabă profesorul AI 🎓

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.

Cont gratuit