burtăsubstantiv
bur-tă
Definiții
substantiv feminin
1Partea anterioară a corpului omului sau al animalelor, între piept și coapse, care conține organele digestive.
„După masă, îl durea burta de la prea multă mâncare."
substantiv feminin
2Partea rotunjită și proeminentă a unui obiect, asemănătoare cu burta (ex: burta unei sticle, burta unui vas).
„Sticla avea o burtă mare în mijloc."
Gramatică
Formează pluralul cu schimbarea lui ă în i: burți. Articolul hotărât: burta. Este un substantiv feminin cu terminație -ă.
Sinonime
pânteceabdomenvintrefoale
Expresii și locuțiuni
a-și umple burta — a mânca mult, până la saturație
a avea burtă — a fi gras, a avea abdomenul proeminent
a râde cu lacrimi (sau a râde cu burta) — a râde foarte tare
Etimologie
Din latină *burtula, diminutiv al lui *burtus (probabil de origine tracică sau ilirică).
Se scrie corect: Se scrie cu â (nu cu î) și cu ă la final: burtă. Greșeală frecventă: 'burtă' scris 'burtă' este corect, dar unii scriu 'burtă' cu i în loc de ă.