bumbacsubstantiv
bum-bac
Definiții
substantiv masculin
1Plantă cultivată pentru fibrele albe și pufoase care învelesc semințele, folosite în industria textilă.
„Bumbacul se cultivă în zone cu climă caldă."
substantiv masculin
2Fibra textilă obținută din această plantă, folosită pentru confecționarea țesăturilor.
„Cămașa este făcută din bumbac pur."
substantiv masculin
3Țesătură sau material realizat din această fibră.
„A cumpărat doi metri de bumbac pentru o rochie."
Gramatică
La plural, forma este 'bumbaci' (rar folosită), iar sensul de material este de obicei la singular.
Sinonime
vatăbumbăcealăbumbăcărie
Antonime
sinteticpoliester
Expresii și locuțiuni
a fi ca bumbacul — a fi foarte moale, pufos
bumbac de zahăr — dulciuri pufoase făcute din zahăr topit și filat
Etimologie
Din turcă 'pambuk', prin intermediul grecescului 'bambaki'.
Se scrie corect: Se scrie 'bumbac', nu 'bumbak' sau 'bumbac' cu 'c' final. Atenție la dublul 'b'.