Definiții
substantiv neutru
1Document oficial de identitate al unei persoane, emis de stat, care conține date personale și fotografie.
„Am uitat buletinul acasă și nu am putut să intru în examen."
substantiv neutru
2Publicație periodică (ziar, revistă) cu apariție regulată, de obicei editată de o instituție sau organizație.
„Buletinul informativ al școlii apare în fiecare lună."
substantiv neutru
3În limbaj colocvial, buletinul de știri – emisiune scurtă de radio sau televiziune care prezintă ultimele noutăți.
„La ora 17:00 urmărește buletinul de știri."
Expresii și locuțiuni
a-și face buletinul — a obține sau a reînnoi cartea de identitate
buletin de vot — hârtia oficială pe care se votează la alegeri
Etimologie
Din franceză 'bulletin', care provine din italiană 'bullettino', diminutiv al lui 'bulletta' (bilet, act).