buclasubstantiv
bu-cla
Definiții
substantiv feminin
1Încrețitură sau ondulație a părului, făcută natural sau cu ajutorul unor instrumente.
„Fata avea bucle aurii care îi cădeau pe umeri."
substantiv feminin
2Curbă închisă sau semicurbă făcută de un fir, o sârmă sau o panglică.
„A făcut o buclă la capătul frânghiei pentru a o lega."
substantiv feminin
3În informatică, secvență de instrucțiuni care se repetă de mai multe ori.
„Programul folosește o buclă pentru a afișa numerele de la 1 la 10."
Gramatică
La plural, articulat: buclele. Se folosește și cu sens figurat.
Sinonime
ondulațiecârlionținelvolută
Antonime
păr dreptnetezime
Expresii și locuțiuni
a-și face bucle — a-și ondula părul
buclă închisă — în programare, o buclă care se repetă la nesfârșit dacă nu este oprită
Etimologie
Din franceză boucle, care provine din latină buccula (zăbală, verigă).
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 'b', nu 'bocla'. Atenție la plural: bucle, nu bucluri.