brio - definiție, sinonime, exemple

DEX › brio

briosubstantiv

bri-o

Definiții

substantiv neutru

1Vigoare, elan, însuflețire în executarea unei acțiuni, în special în muzică sau în interpretare artistică.

„A cântat piesa cu mult brio, impresionând publicul."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

briouri

Articulat

brioul

Folosit de obicei în expresia 'cu brio' (cu elan, cu pricepere).

elanvigoareînsuflețireavânt

apatielipsă de interesmoale

cu brio — cu elan, cu succes, cu pricepere

Din italiană 'brio', care provine din spaniolă 'brío' (vigoare, curaj).

Se scrie corect: Se scrie 'brio', nu 'briu' sau 'bri-o'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.