brânzăsubstantiv
brân-ză
Definiții
substantiv feminin
1Produs alimentar obținut din lapte coagulat, consumat ca atare sau folosit în preparate culinare.
„La micul dejun, mama a pus pe masă pâine cu brânză și roșii."
substantiv feminin
2În limbaj popular, orice tip de caș sau telemea, proaspăt sau maturat.
„Bunicul face cea mai bună brânză de oaie din sat."
Gramatică
La plural, se folosește de obicei forma 'brânzeturi' pentru a desemna diferite tipuri de brânză. Forma 'brânze' este rară și regională.
Expresii și locuțiuni
a face brânză — A obține brânză prin coagularea laptelui; figurat, a reuși ceva cu greu.
brânză bună în burduf de câine — Se spune despre ceva bun care se află într-un loc nepotrivit.
Etimologie
Din slavă veche 'brъnza' sau din limba bulgară, cu sensul de 'brânză'.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: 'brânză', nu 'brînză'. Atenție la diacritice: brânză, nu branza.