brancardier - definiție, sinonime, exemple

DEX › brancardier

brancardiersubstantiv

bran-car-di-er

Definiții

substantiv masculin

1Persoană care transportă răniții sau bolnavii pe brancardă, de obicei într-un spital sau pe câmpul de luptă.

„Brancardierul a dus pacientul la sala de operație."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

brancardieri

Articulat

brancardierul

Formă feminină: brancardieră (rar folosită). Se declină ca un substantiv masculin cu articol hotărât -ul.

santitarinfirmierpurtător de brancardă

Din franceză brancardier, derivat din brancard (brancardă).

Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 'r': brancardier, nu 'brancardier' cu 'k' sau 'brancardier' cu 'ci'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.