borșsubstantiv
borș
Definiții
substantiv neutru
1Ciorbă acră preparată din tărâțe de grâu sau din sfeclă roșie fermentată, specifică bucătăriei românești.
„Mama a gătit un borș delicios cu perișoare."
substantiv neutru
2Lichidul acru rezultat din fermentarea tărâțelor sau a sfeclei, folosit pentru a da gust acru ciorbelor.
„Am pus borș în ciorbă ca să fie acră."
Gramatică
Se folosește frecvent la singular; pluralul este rar, dar corect.
Sinonime
ciorbă acrăacritură
Expresii și locuțiuni
a-i veni borșul la cap — a fi foarte supărat, a-și pierde cumpătul
Etimologie
Din slavă veche *bărș* (fermentat), prin intermediul limbilor slave.
Se scrie corect: Se scrie cu ș, nu cu s: borș, nu bors.