bombonierăsubstantiv
bom-bo-nie-ră
Definiții
substantiv feminin
1Cutie sau casetă decorativă, de obicei din carton, metal sau plastic, folosită pentru a păstra sau a oferi bomboane.
„Am primit o bombonieră frumoasă cu ciocolată de la bunica."
substantiv feminin
2Cantitatea de bomboane conținută într-o astfel de cutie.
„Am mâncat o bombonieră întreagă la petrecere."
Gramatică
Articolul nehotărât: o bombonieră. Pluralul: două bomboniere. Se folosește frecvent cu sensul de cadou.
Sinonime
cutie de bomboanecaseta cu dulciuri
Expresii și locuțiuni
a da cu bomboniera — expresie colocvială care înseamnă a refuza pe cineva într-o relație amoroasă, de obicei la începutul unei relații (mai ales în contextul tradițiilor de nuntă).
Etimologie
Din franceză bombonnière, derivat din bonbon (bomboană).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ie' după 'n': bombonieră, nu 'bombonera' sau 'bomboniară'.