blidsubstantiv
blid
Definiții
substantiv neutru
1Vas de lut, de lemn sau de metal, de formă rotundă și cu marginile puțin ridicate, folosit pentru a pune mâncarea la masă; farfurie adâncă.
„Bunica a pus ciorba în blidul de lut."
substantiv neutru
2Vas de lemn sau de metal din care mănâncă animalele domestice (câini, pisici, porci).
„Câinele mănâncă din blidul lui de lângă ușă."
Gramatică
Pluralul este 'blide', iar la articulat hotărât plural: 'blidele'. Este un substantiv de origine slavă.
Sinonime
farfuriecastronstrachinăvas
Expresii și locuțiuni
a-și lua blidul în cap — a pleca supărat, a se enerva și a părăsi locul
blidul cu mâncare — farfuria cu mâncare, masa
Etimologie
Din slavă (veche) 'bljudo' sau 'blido', însemnând vas sau farfurie.
Se scrie corect: Se scrie 'blid', nu 'blid' cu 'e' sau 'blid' cu 'i' dublu. Atenție la forma articulată: 'blidul', nu 'blid-ul'.