bezmeticiadjectiv
bez-me-tici
Definiții
adjectiv
1Care este fără minte, zăpăcit, năucit; care acționează fără judecată.
„După accident, părea bezmetic și nu știa unde se află."
adjectiv
2Care este extrem de speriat sau tulburat, incapabil să reacționeze normal.
„Bezmetici de frică, copiii s-au ascuns sub pat."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz. Feminin singular: bezmetică; masculin singular: bezmetic; feminin plural: bezmetice.
Sinonime
zăpăciținăucițitulburaținebuniaiuriți
Antonime
luciziraționalicalmistăpâni pe sine
Expresii și locuțiuni
a umbla bezmetic — a umbla fără țintă, dezorientat
Etimologie
Din slavă (bez- 'fără' + met 'minte'), cu influență românească.
Se scrie corect: Se scrie cu 'z' după 'be', nu 'besmetici'. Atenție la diacritice: bezmetici (nu bezmetici fără ă).