Definiții
substantiv masculin
1Persoană care face parte din populația de bază a regiunii Bengal (în Asia de Sud, împărțită între India și Bangladesh) sau care este originară de acolo.
„Un bengali locuiește în Calcutta."
substantiv masculin
2Limba vorbită de bengali, numită și bengaleză, una dintre limbile oficiale ale Bangladeshului și ale statului Bengal de Vest din India.
„Ea învață bengali la cursurile de limbi străine."
adjectiv
3Care se referă la Bengal, la locuitorii săi sau la limba lor.
„Bucătăria bengali este renumită pentru pește și orez."
Gramatică
Articulat
bengaliul (pentru sensul de limbă), bengalii (pentru persoane)
Cuvântul este invariabil ca plural pentru persoane (bengali, bengali), dar pentru limba se folosește articolul hotărât 'bengaliul'.
Etimologie
Din franceză 'bengali', care provine din engleză 'Bengali', derivat din 'Bengal', numele regiunii istorice.