behăi - definiție, sinonime, exemple

DEX › behăi

behăiverb

be-hăi

Definiții

verb intranzitiv

1A scoate sunete caracteristice oilor sau caprelor (behăit).

„Mielul a început să behăie când a văzut-o pe mama lui."

verb intranzitiv (figurat)

2A vorbi sau a cânta monoton, fără expresie, asemănător cu behăitul.

„Nu mai behăi la mine, vorbește clar!"

Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu behăi, tu behăi, el behăie, noi behăim, voi behăiți, ei behăie. Participiu: behăit. Gerunziu: behăind.

behăitablehăimehăi

a behăi ca o oaie — a vorbi sau a cânta prost, fără talent

Din latină *bēlāre, de origine onomatopeică, imitând sunetul oilor.

Se scrie corect: Se scrie cu 'h' după 'e', nu 'beai'. Atenție la diacritice: 'behăi' cu ă.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.