bătătoritadjectiv
bă-tă-to-rit
Definiții
adjectiv
1Care a devenit tare și gros la suprafață, din cauza frecării sau a presiunii repetate (despre piele, pământ etc.).
„După multă muncă în grădină, palmele i s-au bătătorit."
adjectiv
2Care este bine bătut, compact (despre un drum sau o suprafață de pământ).
„Mergem pe cărarea bătătorită de copii."
Gramatică
Participiu trecut al verbului a bătători. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
a-și bătători calea — a merge des pe același drum, a obișnui un traseu
Etimologie
Din verbul a bătători, derivat din bătător (care bate), cu sufixul -it.
Se scrie corect: Se scrie cu â în interior: bătătorit, nu bătătorit cu ă după t? Atenție: bătătorit are â după t, nu ă. Greșeală frecventă: bătătorit scris cu â în loc de ă la a doua silabă? Corect: bă-tă-to-rit.