baritonsubstantiv
ba-ri-ton
Definiții
substantiv masculin
1Voce masculină situată între tenor și bas, caracterizată printr-un timbru grav și cald.
„Baritonul a interpretat aria cu multă pasiune."
substantiv masculin
2Cântăreț care are o astfel de voce.
„El este un bariton renumit la Opera Națională."
Gramatică
Se folosește și ca adjectiv în sintagme precum 'voce de bariton'.
Sinonime
voce gravăcântăreț cu voce de bariton
Expresii și locuțiuni
a avea voce de bariton — a avea o voce masculină gravă și plăcută
Etimologie
Din italiană baritono, din greacă barytonos (cu voce gravă).
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 'b': bariton, nu 'bariton' cu 'â'.