baricadasubstantiv
ba-ri-ca-da
Definiții
substantiv feminin
1Obstacol sau întăritură improvizată, făcută din obiecte diverse (mobilier, pietre, etc.), folosită pentru a bloca o stradă sau a opri înaintarea cuiva.
„Protestatarii au ridicat o baricadă în fața primăriei."
substantiv feminin
2Figurat: obstacol, piedică în calea unei acțiuni sau a unei comunicări.
„Lipsa de încredere a devenit o baricadă între cei doi prieteni."
Gramatică
Articol nehotărât: o baricadă. Pluralul: baricade. Se folosește și ca verb (a baricada), dar aici este substantiv.
Sinonime
obstacolbarierăpiedicăfortificație
Antonime
drum libercale deschisă
Expresii și locuțiuni
a ridica baricade — a pune obstacole, a se opune cu îndârjire
a fi de partea baricadei — a fi de partea celor care protestează sau luptă
Etimologie
Din franceză barricade, italiană barricata, derivat din barrica (butoi).
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 'i': baricadă, nu 'baricada' fără ă la final. Atenție la diacritice: baricadă (cu ă).