bărbătescadjectiv
băr-bă-tesc
Definiții
adjectiv
1Care este specific bărbatului, care aparține bărbatului sau este caracteristic acestuia.
„Vocea lui avea un timbru bărbătesc."
adjectiv
2Care este curajos, demn de un bărbat; care arată forță și hotărâre.
„A avut o atitudine bărbătească în fața pericolului."
Gramatică
Articulat
bărbătescul (masc. sg.), bărbăteasca (fem. sg.)
Adjectiv cu patru forme flexionare: bărbătesc (masc. sg.), bărbătească (fem. sg.), bărbătești (pl.), bărbătești (pl. fem.). Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
a purta o haină bărbătească — a purta o haină croită pentru bărbați
faptă bărbătească — faptă curajoasă, demnă de un bărbat
Etimologie
Din slavonă sau bulgară veche, derivat din 'bărbat' (cuvânt autohton), cu sufixul '-esc'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'b' și cu 'e' după 't': bărbătesc. Nu confunda cu 'bărbătesc' (cu 'â' greșit).