bărbânță - definiție, sinonime, exemple

DEX › bărbânță

bărbânțăsubstantiv

băr-bân-ță

Definiții

substantiv feminin

1Plantă erbacee cu flori galbene, cu miros puternic și gust amar, folosită în medicina populară (Tanacetum vulgare).

„Bărbânța crește de-a lungul drumurilor și este folosită pentru ceaiuri."

Gen

feminin

Număr

singular

Plural

bărbânțe

Articulat

bărbânța

Se folosește mai ales la singular; pluralul este rar întâlnit.

vetricecoada raculuiiarba de la junghiuri

Din slavă sau bulgară, probabil legat de cuvântul pentru 'barbă' datorită formei florilor.

Se scrie corect: Se scrie cu â după b, nu cu î: bărbânță, nu bărbînță.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.