bănuitoradjectiv
bă-nu-i-tor
Definiții
adjectiv
1Care suspectează, care are bănuieli sau presupune ceva rău despre cineva.
„Privirea lui bănuitoare m-a făcut să mă simt vinovat."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: bănuitoare, plural feminin: bănuitoare.
Sinonime
suspiciosneîncrezătorprevenitbănucios
Expresii și locuțiuni
a fi bănuitor din fire — a avea tendința de a suspecta mereu intențiile altora
Etimologie
Din verbul a bănui + sufixul -tor.
Se scrie corect: Se scrie cu â (bănuitor), nu cu î. Atenție la diacritice: bă-nu-i-tor.