bandajsubstantiv
ban-daj
Definiții
substantiv neutru
1Fâșie de tifon, pânză sau alt material folosită pentru a acoperi și a proteja o rană sau o parte a corpului.
„Doctorul i-a pus un bandaj la mână după accident."
substantiv neutru
2Pansament aplicat pe o plagă pentru a opri sângerarea sau a fixa un medicament.
„Bandajul trebuie schimbat zilnic pentru a evita infecțiile."
Gramatică
Substantiv neutru, pluralul este 'bandaje'. Articolul hotărât singular: 'bandajul'.
Sinonime
pansamentfâșielegătură
Expresii și locuțiuni
a pune bandaj — a aplica un pansament pe o rană
Etimologie
Din franceză 'bandage', derivat din 'bande' (fâșie).
Se scrie corect: Se scrie 'bandaj', nu 'bandag' sau 'bandaș'.