băncuță - definiție, sinonime, exemple

DEX › băncuță

băncuțăsubstantiv

băn-cu-ță

Definiții

substantiv feminin

1Bancă mică, scaun cu spătar sau fără, folosit de copii sau în grădiniță.

„Copiii stau pe băncuțe la ora de desen."

substantiv feminin

2Formă diminutivală a cuvântului 'bancă', folosită afectuos.

„Băncuța din parc e preferata mea."

Gen

feminin

Număr

singular

Plural

băncuțe

Articulat

băncuța

Diminutivul se formează de la 'bancă' cu sufixul '-uță'. La plural, se articulează 'băncuțele'.

scăunelbăncioarăbăncușoară

Din 'bancă' + sufixul diminutival '-uță'.

Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'b' și cu 'ț' înainte de 'ă': băncuță, nu 'bancuță'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.