balisticadjectiv
ba-lis-tic
Definiții
adjectiv
1Care se referă la balistică, adică la știința care studiază mișcarea proiectilelor (gloanțe, rachete etc.) lansate în aer.
„Racheta a avut o traiectorie balistică până la țintă."
adjectiv
2Despre un proiectil sau un vehicul: care se deplasează sub acțiunea forței de inerție și a gravitației, fără propulsie proprie după lansare.
„Faza balistică a zborului rachetei a durat câteva minute."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme: balistic (masc. sg.), balistică (fem. sg.), balistici (masc. pl.), balistice (fem. pl.).
Sinonime
proiectilde aruncare
Expresii și locuțiuni
rachetă balistică — Rachetă care urmează o traiectorie balistică, adică o curbă determinată de forța gravitațională și de viteza inițială.
Etimologie
Din franceză balistique, care provine din grecescul ballein (a arunca).
Se scrie corect: Se scrie cu 'b' la început și cu 'c' la final: balistic, nu 'balistick' sau 'balistică' (forma feminină). Atenție la diferența dintre 'balistic' (adjectiv) și 'balistică' (substantiv, știința).