băligarsubstantiv
bă-li-gar
Definiții
substantiv neutru
1Excrement de animale, folosit ca îngrășământ natural pentru sol.
„Fermierul a împrăștiat băligar pe câmp ca să crească mai bine porumbul."
substantiv neutru
2Loc sau grămadă de excremente de animale.
„În curte era un băligar mare de la vaci."
Gramatică
Forma de plural este rar folosită; se folosește mai des la singular.
Expresii și locuțiuni
a da cu băligar — a împrăștia gunoi de grajd pe pământ
Etimologie
Din bulgară 'baligar' sau din turcă 'balık' (pește), dar sensul actual este legat de excremente; probabil din slavă.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'b' și cu 'i' după 'g': băligar, nu 'baligar' sau 'băligăr'.