axiomaticadjectiv
a-xi-o-ma-tic
Definiții
adjectiv
1Care se referă la o axiomă; evident, de la sine înțeles, care nu necesită demonstrație.
„Adevărul axiomatic că două drepte paralele nu se întâlnesc niciodată este baza geometriei."
adjectiv
2Care este considerat o axiomă, adică o afirmație fundamentală acceptată fără dovezi.
„În matematică, unele principii sunt axiomatice și stau la baza întregii teorii."
Gramatică
Plural
axiomatici (masc.), axiomatice (neutru/fem.)
Articulat
axiomaticul (masc. sg.), axiomatica (fem. sg.)
Adjectiv de tipul 4 terminații: axiomatic, axiomatică, axiomatici, axiomatice. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
sistem axiomatic — Un ansamblu de axiome din care se deduc teoremele unei teorii.
Etimologie
Din franceză 'axiomatique', care provine din grecescul 'axiomatikos', derivat din 'axioma' (principiu evident).
Se scrie corect: Se scrie cu 'x' și cu 'c' la final: axiomatic, nu 'aksiomatic' sau 'axiomaticc'.