autocefaladjectiv
au-to-ce-fal
Definiții
adjectiv
1Despre o biserică ortodoxă: care este independentă din punct de vedere administrativ și canonic, având propriul său șef (patriarh, arhiepiscop etc.) și nefiind subordonată altei biserici.
„Biserica Ortodoxă Română este autocefală din 1885."
Gramatică
Adjectiv care se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme: autocefal (masc. sg.), autocefală (fem. sg.), autocefali (masc. pl.), autocefale (fem. pl.).
Expresii și locuțiuni
biserică autocefală — biserică ortodoxă care își conduce singură treburile, fără a depinde de altă biserică
Etimologie
Din franceză 'autocéphale', care provine din greaca bizantină 'autokephalos' (auto- = însuși, kephale = cap).
Se scrie corect: Se scrie cu 'au' la început, nu 'a' (greșeală frecventă: 'atocefal').