1Care se referă la autarhie, adică la o stare de independență economică și politică totală a unui stat sau a unei comunități, care nu depinde de alții.
„Politica autarhică a țării a dus la izolarea ei de piețele internaționale."
adjectiv
2Despre o persoană sau un sistem: care se autoguvernează, care se conduce singur, fără ajutor exterior.
„Un regim autarhic nu acceptă intervenții din afară."
Gramatică
Gen
masculin
Număr
singular
Plural
autarhici
Articulat
autarhicul
Adjectiv de tipul 4 (cu articol hotărât -ul). Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.