augursubstantiv
a-ugur
Definiții
substantiv masculin
1În Roma antică, preot care prezicea viitorul prin observarea zborului și a cântecului păsărilor.
„Augurii romani interpretau semnele pentru a ghida deciziile statului."
substantiv masculin
2Persoană care pretinde că poate prezice viitorul; ghicitor, prezicător.
„Un augur din sat spunea că anul va fi bogat în roade."
Gramatică
Se folosește mai ales în contexte istorice sau literare.
Sinonime
ghicitorprezicătorproorocvraci
Expresii și locuțiuni
augur bun — semn favorabil, prevestire bună
augur rău — semn nefavorabil, prevestire rea
Etimologie
Din latină 'augur' (preot care prevestește), de la 'avis' (pasăre) și 'garrire' (a vorbi, a cânta).
Se scrie corect: Se scrie 'augur', nu 'augor' sau 'augurr'.