astenicadjectiv
as-te-nic
Definiții
adjectiv
1Care suferă de astenie, adică de o stare de slăbiciune fizică sau psihică, de oboseală cronică.
„Fratele meu este astenic și obosește foarte repede la efort."
adjectiv
2Care denotă slăbiciune, lipsă de energie sau de vitalitate.
„Avea un aspect astenic, cu umerii căzuți și privirea stinsă."
Gramatică
Plural
astenici (masc.), astenice (fem.)
Articulat
astenicul (masc. sg.), astenica (fem. sg.)
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Are forme pentru feminin: astenică (sg.), astenice (pl.).
Sinonime
slăbitobositepuizatlipsit de vlagăfirav
Expresii și locuțiuni
tip astenic — Persoană cu o constituție fizică slabă, predispusă la oboseală.
Etimologie
Din franceză asthénique, care provine din grecescul asthenikos, de la astheneia (slăbiciune).
Se scrie corect: Se scrie astenic, nu 'astenik' sau 'astenicc'. Atenție la grupul 'st' și la finalul '-ic'.