arhivasubstantiv
ar-hi-va
Definiții
substantiv feminin
1Colecție organizată de documente, acte sau înregistrări, păstrate pentru informare sau dovadă.
„Arhiva școlii conține cataloagele din ultimii cincizeci de ani."
substantiv feminin
2Locul sau instituția unde se păstrează și se administrează astfel de documente.
„Am găsit actul de naștere al bunicului în arhiva județeană."
substantiv feminin
3În informatică, set de fișiere comprimate într-un singur fișier, pentru stocare sau transmitere.
„Am descărcat o arhivă cu toate temele de la curs."
Gramatică
Substantiv feminin, cu pluralul 'arhive'. La genitiv-dativ singular: 'arhivei'. Este un împrumut recent, folosit și în context digital.
Sinonime
depozit de documenteregistraturăfond documentarcolecție
Expresii și locuțiuni
a intra în arhivă — a fi considerat vechi sau depășit; a nu mai fi de actualitate
arhivă digitală — colecție de documente stocate electronic
Etimologie
Din franceză 'archive', care provine din latină 'archivum', din greacă 'arkheion' (reședința magistraților, locul unde se păstrau actele publice).
Se scrie corect: Se scrie 'arhiva' cu 'h' după 'r', nu 'ariva' sau 'arhivă' (forma articulată este 'arhiva', nu 'arhivă' când este subiect).